Descoperiți cu noi povestea parfumurilor din Madagascar

Autor: BEWIT

Vă amintiți de crâmpeiele noastre de călătorie din Africa, pentru a-i descoperi pe cei mai buni producători locali de uleiuri esențiale? Vă invităm într-o expediție de paisprezece zile care dezvăluie secretele cultivării, recoltării și fabricării uleiurilor esențiale. Vizitați aceste depărtări exotice împreună cu noi și bucurați-vă de parfumul lor, literă cu literă. Acesta este Madagascar.

Madagascar, insula populată de lemuri

Am pornit, într-un grup de patru, spre una dintre cele mai mari insule din lume. Pentru a-i descoperi nu doar frumusețea, ci și numărul incredibil de 90% de plante și de arbori endemici, pe care nu îi găsiți nicăieri altundeva pe planetă. Printre simbolurile marcante ale insulei se numără maimuțele din specia lemurienilor, care pot fi observate de aproape. În plus, fauna locală este încă relativ puțin populată cu oameni și, prin urmare, oferă câmpuri nepoluate de înaltă calitate și vegetație sălbatică, utilă pentru producția de uleiuri esențiale de calitate. Odată ajunși în capitală, pe care localnicii o numesc Tana, am pornit entuziasmați spre prima noastră oprire: esența de ghimbir.

Călătoria spre junglă, în căutarea ghimbirului

Am început printr-un drum de multe ore, cu mașina, până în partea de est a Madagascarului. Acolo se află o zonă deosebit de prielnică plantațiilor de ghimbir. Există și numeroase parcuri naturale și păduri vechi – care contrastează cu diverse câmpuri unde rădăcinile de ghimbir cresc în pământ timp de aproximativ trei luni. Acesta este apoi recoltat manual, de către fermierii locali.

Producția unui singur litru de ulei esențial de ghimbir necesită aproximativ 400 kg de materie primă. Acesta este transportată de pe câmp direct la distilerie. După ce rădăcinile au fost curățate de pământ, ghimbirul poate fi măcinat foarte fin. Rezultată un amestec dens, fin măcinat. Abia acum se trece la distilarea instrumentală finală a ghimbirului. 

Lemnul local pe post de combustibil

Cum se desfășoară întregul proces de distilare? Alambicul are o capacitate de 1.000 de litri, dar cultivatorul local îl umple doar până la o treime – motivul fiind foarte simplu. Această metodă este ideală pentru obținerea celei mai înalte calități. Procesul distilării propriu-zise durează aproximativ șase ore. În tot acest timp, este necesară alimentarea manuală constantă a cuptorului cu lemne.

În Madagascar, oamenii obișnuiesc să utilizeze lemnul local ca sursă de energie, pentru a încălzi apa. Aceasta este apoi transformată în abur și traversează vasul de distilare în care este plasată materia primă de ghimbir. Vaporii transportă uleiul esențial, apoi sunt răciți rapid în rezervorul de condensare. Astfel, se transformă din nou în lichid și ajung înapoi în rezervor, împreună cu uleiul esențial. 

Un produs secundar și totodată un miracol cosmetic

Ce apreciem cel mai mult la fiecare proces de distilare? Apa, derivatul procesului de producție al uleiurilor esențiale, devine un produs secundar (excelent) natural, fiind folosită în cosmetică. O cunoașteți, poate, sub denumiri precum hidrolat, apă esențială sau apă de flori. Se folosește ca loțiune tonică, la reîmprospătarea părului și a pielii, dar și la aromatizarea băuturilor sau a deserturilor. 

În acest caz, din păcate, situația este alta. Apa esențială proaspăt produsă în aceste locații estefoarte dificil și costisitor de transportat rapid la docuri și mai departe în Europa în cantități mari, de aceea majoritatea apei de flori este vărsată la fața locului, rămânând doar uleiul esențial .

Încercați parfumul, acesta este geranium

Pentru a găsi următoarea bijuterie printre uleiurile esențiale a trebuit să efectuăm o traversare lungă și destul de dificilă. De aceea, ne-am echipat cu un SUV care să facă față drumurilor dificile de pe insulă. În Madagascar există foarte puține drumuri asfaltate și nici acestea nu permit atingerea unei viteze ridicate, fiind pline de gropi și uneori de-a dreptul periculoase. Cu viteza noastră medie de doar 40 km/h, a durat 9 ore să parcurgem cei 150 km.

Localitatea în care se cultivă florile de geranium se situează departe de marile orașe, la o altitudine de peste 2000 m deasupra nivelului mării. Are un microclimat unic și este unul dintre cele mai reci locuri din Madagascar. Dimineața și seara, temperaturile scad până la zece grade Celsius, iar în timpul zilei depășesc douăzeci de grade Celsius. Pentru a proteja florile de geranium împotriva temperaturilor scăzute, câmpurile locale sunt plantate cu arbori de conifere. 

Florile de geranium se recoltează manual, cu participarea a aproximativ 15 culegători. În mai puțin de o oră, aceștia culeg suficientă materie primă pentru a umple un tractor auto asamblat pe plan local, cu care pornesc apoi spre distilerie.

Traiul de zi cu zi în Madagascar: Pentru mulți localnici, culturile agricole reprezintă o sursă importantă de trai. Aici nu există prea multe oportunități de angajare. De aceea, multe familii se ocupă cu agricultura, motiv pentru care întâlniți plantații de orez la tot pasul. 

Mici distilerii, o comunitate puternică și găleata pe post de duș

Deși distileriile de aici sunt mici și toate folosesc lemn local ca sursă de căldură, această simplitate ascunde și o serie de avantaje. Odată ce cazanul este plin cu materie primă, câțiva bărbați întrețin focul, iar ceilalți merg la un picnic pe malul râului, unde femeile din sat pregătesc fermierilor prânzul. Și noi am fost invitați la picnic. A fost un ospăț bogat, care ne-a revigorat pe toți pentru a doua parte a zilei, în care a trebuit să culegem al doilea lot de flori și să umplem cazanul. Munca pentru extragerea de ulei esențial de geraniu s-a încheiat seara târziu.

A sosit și ora de culcare. Am petrecut noaptea în casa fermierului din sat. Casa era nouă, încă nelocuită, de aceea în interior nu exista practic niciun fel de mobilier sau de aparatură casnică. Condițiile nu permit sătenilor acces la electricitate, gaz, apă, aici acestea pur și simplu lipsesc. Localnicii sunt total pe cont propriu. Iluminatul slab din locuințe se datorează alimentației de la baterii de mașină care trebuie reîncărcate de la generator; se gătește pe foc, iar apa este adusă cu spatele, de la fântână. Deși locuința este considerată luxoasă după standardele locale, baia se află afară, în curte. Da, vorbim de acea cabină modestă, de lut, neacoperită, cu podea de beton ușor înclinată pentru a permite apei să se scurgă în curte – acolo se află dușul. Aici nu veți găsi nici robinet nici cap de duș; dacă vreți să faceți duș, turnați apa cu o găleată. Apa era rece, ceea ce, în cea mai rece regiune din Madagascar, nu a contribuit de loc la starea de confort.

Înapoi pe băncile școlii și la comoara parfumată

Ultima noastră oprire în Madagascar a fost insula Nosy Be. Pentru a ajunge pe această insulă, a trebuit să ne întoarcem mai întâi în capitală. Acolo ne-am rezervat o zi pentru odihnă și am profitat de ocazie pentru a vizita școala primară. Prietenul nostru malgaș, fost elev al școlii, a vorbit cu directorul și ne-a aranjat o vizită. După o scurtă discuție, directorul școlii ne-a permis să vizităm câteva clase și să vorbim cu copiii. Jiří Černota i-a salutat pe copii și a discutat pe scurt cu aceștia pe teme legate de carieră, de vise, de materia școlară; totodată, i-a întrebat dacă cunosc Republica Cehă. După câteva momente frumoase cu micii școlari, ne-am continuat drumul.

Ajutor pentru Madagascar: Suntem foarte mulțumiți de faptul că, prin parteneriate directe cu fermierii și furnizorii din Madagascar, le putem sprijini la dezvoltarea nu doar pe partea economică, ci și pe plan social, educațional și medical. Acest lucru înseamnă foarte mult pentru noi.

A doua zi ne-am îmbarcat în avion și am zburat din capitală pe insula Nosy Be, care este o destinație turistică populară. Aici există superbe plaje nisipoase și, am găsit hoteluri și facilități de cazare destul de decente. În interiorul insulei, ascunsă în peisajul unui mic lanț muntos slab populat, se găsește o comoară: ylang-ylang. Aroma florală, dulce și îmbătătoare a esenței tropicale de ylang-ylang evocă relaxare, euforie și intensifică senzualitatea. Cultivarea acesteia este atât de răspândită în aceste locuri, încât câmpurile de ylang-ylang se întâlnesc foarte des, iar pe insulă există numeroase distilerii. Aici, învăluiți în tonurile îmbătătoare ale uleiului esențial de ylang-ylang, ne-am încheiat călătoria.

încercați parfumul: Acesta este Madagascar

Ne-am întors de mult, dar povestea încă nu s-a terminat. Pe tot parcursul călătoriei, cei patru membri ai expediției noastre au documentat totul cu grijă. Filmările noastre au stat la baza unei mini-serii de filme documentare, care prezintă detaliat toată povestea parfumurilor. Dar nu numai atât. Prezintă poveștile fermierilor și toată paleta de culori a insulei Madagascar. Vizionați-o pe canalul nostru de YouTube – vă invităm să trăiți alături de noi această aventură multicoloră și parfumată.